27 februarie 2014

.


ingeri derutati. 
au un program normal de pazit sufletul . 
iti spun, sint niste ingeri anormali! 
par cocote batrine.
uitate de timp .

sint nedumeriti de ceea ce li se intimpla, 
zboara sleampat, 
fara chef, 
si-si pun pe nimica toata aripile la bataie pentru mine. 

o fiinta ciudata. 
care-i apara pe ceilalti si se lasa pe sine prada usoara. 
greu de pazit. 
greu de inteles .
au si ingerii limitele lor! 
si apoi, gindeste-te, de ce i-ar placea cuiva penumbra ?
si totusi eu. 
care ma dau jos din pat,
aproape in orice dimineata, 
mirosind a vis 
si a ginduri prihanite, 
care ma rastorn pe crucile tuturor primaverilor 
cu fata inflorita si omizi in par,
care-mi dreg glasul inainte de a raspunde  la orice telefon, 
care ma uit lung la ceilalti ca sa ma intrezaresc pe mine, 
care nu mai dau de pomana ca altadata 
si-i fac de petrecanie, tot mai des, gindului de a fugi de mine. 

eu.
chinuitoarea de ingeri proprii.
sunt ceea ce sunt 
in iubire 
de viul trait in fuga timpului .

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu