azi am uitat tainicul resort al unghiului mort unde nevroza esentialului vazut cu ochii inchisi pare un vis monoton pasit de cei de dincolo de anestezia cercului inchis in sine . sunt focul de nicaieri rostit in zori de nemurirea clipei cand s-a stins uitarea . ( poveste cu aripi ) .
4 comentarii:
pseudohalucinatii pline de ceata aproximativului.din atitea cuvinte doar citeva sint verbe.chestia e ca nici acestea nu descriu ceva concret.in ploaia de substantive si alte parti de vorbire, fraza devine lunga si apasatoare,avind ca efect prabusirea conceptelor,ducind inevitabil la pierderea controlului asupra ideii, nu a ideilor . transpare o saracie de idei dintr-o betie de cuvinte.
vorbirea nu mai e un instrument de comunicare ci un balaur care devoreaza nervii unora si ideile altora.citind texte de acest fel ai doar doua posibilitati: ori il injuri pe autor , ori iti iei ramas bun de la intelegere/gindire/logica.
imi place cum pui cuvintele unele loinga altele, dar nu inteleg ...
Oare autorul intelege ce vrea sa spuna ?...
Trimiteți un comentariu