Te las în lumea ta nemuritoare și rece. În lumea în care sentimentele sunt ca niște roluri, cu chipuri robotizate care nu exprimă nici un fel de compasiune, în lumea unde poți călca pe inimi și nu se privește înapoi ce ai zdrobit. Eu nu o vreau. Nu vreau lumea în care paturile și oamenii se schimbă ca niște obiecte, unde inimile sunt puse la mărunțit și folosite ca hrană pentru roboțeii înfometați tocmai pentru că nu mai au inimi. EU sunt om, am inimă și vreau să am o lume în care inima și sentimentele sunt mai de preț decât chipurile false.

Odine